sâmbătă, 29 noiembrie 2008

Card .Iuliu Hossu-pagini de istorie ( I )


Iuliu Hossu s-a născut în comuna Milas,judetul Bistrita-Nasaud din părinţii Ioan, preot, şi Victoria, născută Măriuţiu.
Îşi face studiile în satul natal, numit în vremea aceea Milasul Mare
, apoi la Gimnaziul
luteran de laReghin, la Liceul 9romano-catolic)(clasa a IV-a), la Targu-Mures, iar clasele a V-a - a VIII-a, la Liceul naţional din Blaj. În 1904 şi-a început studiile teologice, fiind trimis în scurt timp la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 este promovat doctor în Filosofie, iar în 1910 doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, este hirotonit preot de episcopul Vasile Hossu.Întors în ţară, a activat la Lugoj pe rând ca protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi vicar şi secretar episcopesc. În anul 1914, îl aflăm pe front, în calitate de preot militar, unde alină suferinţele celor răniţi aflaţi în spitale şi săvârşeşte slujbe la înmormântarea morţilor. Pe front militează printre soldaţi ideea înfăptuirii unităţii naţionale a românilor. Această activitate îi va fi recunoscută de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. La 3 martie 1917 a fost numit episcop în scaunul Episcopiei Gherla, rămas vacant, ca urmare a decesului episcopului Vasile Hossu, numirea găsindu-l preot militar. La 1 Decembrie 1918, episcopul Iuliu Hossu a fost cel care, din însărcinarea Marelui Sfat Naţional Român, a dat citire Declaraţiei de la Alba Iulia, în faţa celor 100.000 de participanţi. Episcopul Iuliu Hossu, alături de alţi trei fruntaşi ardeleni (episcopul ortodox Miron Cristea - viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române,si cel care a blesteman armata unionista deoarece nu era de acord cu unirea Transilvaniei cu Roamnia-, Alexandru Vaida-Voievod şi Vasile Goldiş) au dus la Bucureşti declaraţia de Unire, în Parlamentul României. Cu acest prilej, Episcopul Iuliu Hossu a spus:„Dacă pentru strămoşii noştri romani toate drumurile duceau la Roma, pentru noi, românii ardeleni, toate drumurile duc la Bucureşti. Acesta este Sionul Neamului Românesc..”

În anul 1924, Episcopia de Gherla a primit, cu titlu de donaţie din partea Sfântului Scaun, biserica franciscană "Schimbarea la Faţă" din Cluj. Dispunând de un astfel de edificiu reprezentativ, ridicat la rangul de catedrală, centrul Episcopiei de Gherla a fost mutat în oraşul Cluj, numele instituţiei devenind Episcopia de Cluj-Gherla. Catedrala din Gherla a primit statutul de con-catedrală. În vechiul sediu episcopal din Gherla (actualmente muzeu municipal), episcopul Iuliu Hossu a aşezat şcoala greco-catolică de institutori (învăţători), desfiinţată ulterior de autorităţile comuniste. Reşedinţa episcopală a fost mutată la Cluj, în imobilul cumpărat prin efortul episcopului Iuliu Hossu pe strada Moţilor. Tot prin grija sa, Catedrala Schimbarea la Faţă din Cluj a fost prevăzută cu un iconostas.
În calitate de senator de drept în Parlamentul României Mari, episcopul Iuliu Hossu a apărat suveranitatea şi integritatea ţării, împotriva revizionismului vremii. În decembrie 1932, în cadrul unei adunări populare, la care au participat circa 30.000 de persoane, ţinută în Piaţa Clujului, a spus:„Marea revizuire s-a făcut la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, când Dumnezeu, judecând ca un atotputernic, a şters nedreptăţile veacurilor şi a restabilit dreptatea imanentă. Biruinţa acestui neam a fost biruinţa lui Dumnezeu.”

Niciun comentariu: