Cel
din stanga care citeste este Iuliu Hossu, la acea vreme - 1 decembrie
1918 - episcop greco-catolic. Ce vedeti citindu-se este Proclamatia de
unire a Transilvaniei cu Romania. In fata lui se vede un episcop
ortodox. Este Miron Cristea, episcop ortodox de Caransebes.
Pentru cei care nu stiu, in 1916, cand Regatul Romaniei a declarat razboi Austro-Ungariei, episcopii ortodocsi din Transilvania (Mitropolitul Vasile Mangra, Episcopii Miron Cristea de Caransebes si Ioan Papp de Arad) au semnat o pastorala prin care au blestemat armata romana ca s-a ridicat impotriva "patriei Ungaria".
Pe timpul respectiv in Transilvania greco-catolicii erau reprezentanti politic de Partidul National Roman, care milita pentru unirea Transilvaniei cu Romania. Maniu a fost presedintele acestui partid, care dupa unire s-a unit cu partidul lui Mihalache din sud si s-a nascut PNT. Ierarhia ortodoxa sustinea un partid paralel, care era insa fidel guvernului ungar.
Ca o paranteza, Mitropolitul ortodox Vasile Mangra a devenit, din anul 1910, unul dintre adeptii primului ministru maghiar Tisza Istvan, fiind ales deputat de Ceica-Bihor pe lista partidului guvernului maghiar, la concurenta cu candidatul Partidului National Roman. Dupa intrarea Romaniei in razboi impotriva Austroungariei, Mangra a fugit la Budapesta unde s-a sinucis in octombrie 1918.
Revenind la Miron Cristea, izvoarele istorice noteaza ca acesta a refuzat sa fie prezent la citirea Proclamatiei de unire de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918 si a fost adus cu forta acolo, la insistentele episcopului greco-catolic Iuliu Hossu. Acesta din urma a spus ca suntem cu totii romani, indiferent ca suntem ortodocsi sau greco-catolici, iar la un astfel de eveniment trebuie sa fie prezenti ambii episcopi romani. Se poate vedea pe fata lui Miron Cristea "bucuria" prezentei la eveniment.
Dar cum romanii isi pun opresorii conducatori, in 1925 Miron Cristea a devenit primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane iar apoi prim-ministru.
La exact 30 de ani dupa proclamatia de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1948, statul comunist a scos in afara legii Biserica Greco-Catolica si i-a fortat pe toti greco-catolicii sa devina ortodocsi, iar cine a refuzat sa se supuna acestei legi a fost aruncat in puscarie.
Astfel, toti episcopii greco-catolici au fost bagati in puscarie, inclusiv Iuliu Hossu. In dreapta vedeti o fotografie cu detinutul Iuliu Hossu, asa cum apare pe dosarul de la puscarie.
Omul care a citit Proclamatia de unire a Transilvaniei cu Romania si a luptat pentru unire a fost inchis de comunisti si a murit cu domiciliu fortat la manastirea ortodoxa Caldarusani. Comunistii au promis ca daca trece la Biserica Ortodoxa il vor face Mitropolit de Iasi iar de acolo, asa cum e traditia, va ajunge Patriarhul Bisericii Ortodoxe. A refuzat spunand simplu: "credinta noastra este viata noastra".
Mai jos postez o parte din Proclamatia de la Alba-Iulia. Cititi idealurile pe care le aveau romanii de atunci. Erau cu mult peste timpul lor. Respectivii vorbeau in 1918 despre "libertatea presei", libertatea de "asociere si intrunire", "libertate de constiinta", libertate religioasa, dreptul la vot, democratie, principii straine foarte multora si azi. La 97 de ani dupa Marea Unire, Romania mai are inca progrese de facut pentru a ajunge la implementarea idealurilor pentru care au luptat cei de la 1918.
"III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națională proclamă următoarele:
- Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
- Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
- Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
- Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.
- Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.
- Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.
IV. Adunarea Națională dă expresie dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale."
P.S. Un rol foarte important in recunoasterea unirii Transilvaniei cu Romania l-a avut comunitatea greco-catolica din Statele Unite care, pe filiera catolica si prin actiuni proprii, a facut lobby pe langa Casa Alba si Congress pentru a se recunoaste natiunilor din imperiul Austro-Ungar dreptul la autodeterminare.
Pentru cei care nu stiu, in 1916, cand Regatul Romaniei a declarat razboi Austro-Ungariei, episcopii ortodocsi din Transilvania (Mitropolitul Vasile Mangra, Episcopii Miron Cristea de Caransebes si Ioan Papp de Arad) au semnat o pastorala prin care au blestemat armata romana ca s-a ridicat impotriva "patriei Ungaria".
Pe timpul respectiv in Transilvania greco-catolicii erau reprezentanti politic de Partidul National Roman, care milita pentru unirea Transilvaniei cu Romania. Maniu a fost presedintele acestui partid, care dupa unire s-a unit cu partidul lui Mihalache din sud si s-a nascut PNT. Ierarhia ortodoxa sustinea un partid paralel, care era insa fidel guvernului ungar.
Ca o paranteza, Mitropolitul ortodox Vasile Mangra a devenit, din anul 1910, unul dintre adeptii primului ministru maghiar Tisza Istvan, fiind ales deputat de Ceica-Bihor pe lista partidului guvernului maghiar, la concurenta cu candidatul Partidului National Roman. Dupa intrarea Romaniei in razboi impotriva Austroungariei, Mangra a fugit la Budapesta unde s-a sinucis in octombrie 1918.
Revenind la Miron Cristea, izvoarele istorice noteaza ca acesta a refuzat sa fie prezent la citirea Proclamatiei de unire de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918 si a fost adus cu forta acolo, la insistentele episcopului greco-catolic Iuliu Hossu. Acesta din urma a spus ca suntem cu totii romani, indiferent ca suntem ortodocsi sau greco-catolici, iar la un astfel de eveniment trebuie sa fie prezenti ambii episcopi romani. Se poate vedea pe fata lui Miron Cristea "bucuria" prezentei la eveniment.
Dar cum romanii isi pun opresorii conducatori, in 1925 Miron Cristea a devenit primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane iar apoi prim-ministru.
La exact 30 de ani dupa proclamatia de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1948, statul comunist a scos in afara legii Biserica Greco-Catolica si i-a fortat pe toti greco-catolicii sa devina ortodocsi, iar cine a refuzat sa se supuna acestei legi a fost aruncat in puscarie.
Astfel, toti episcopii greco-catolici au fost bagati in puscarie, inclusiv Iuliu Hossu. In dreapta vedeti o fotografie cu detinutul Iuliu Hossu, asa cum apare pe dosarul de la puscarie.
Omul care a citit Proclamatia de unire a Transilvaniei cu Romania si a luptat pentru unire a fost inchis de comunisti si a murit cu domiciliu fortat la manastirea ortodoxa Caldarusani. Comunistii au promis ca daca trece la Biserica Ortodoxa il vor face Mitropolit de Iasi iar de acolo, asa cum e traditia, va ajunge Patriarhul Bisericii Ortodoxe. A refuzat spunand simplu: "credinta noastra este viata noastra".
Mai jos postez o parte din Proclamatia de la Alba-Iulia. Cititi idealurile pe care le aveau romanii de atunci. Erau cu mult peste timpul lor. Respectivii vorbeau in 1918 despre "libertatea presei", libertatea de "asociere si intrunire", "libertate de constiinta", libertate religioasa, dreptul la vot, democratie, principii straine foarte multora si azi. La 97 de ani dupa Marea Unire, Romania mai are inca progrese de facut pentru a ajunge la implementarea idealurilor pentru care au luptat cei de la 1918.
"III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națională proclamă următoarele:
- Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
- Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
- Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
- Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.
- Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.
- Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.
IV. Adunarea Națională dă expresie dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale."
P.S. Un rol foarte important in recunoasterea unirii Transilvaniei cu Romania l-a avut comunitatea greco-catolica din Statele Unite care, pe filiera catolica si prin actiuni proprii, a facut lobby pe langa Casa Alba si Congress pentru a se recunoaste natiunilor din imperiul Austro-Ungar dreptul la autodeterminare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu